bisectoare

română

Etimologie

Din franceză bissecteur.

Pronunție

  • AFI: /bi.sek'to̯a.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
bisectoare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bisectoare bisectoare
Articulat bisectoarea bisectoarele
Genitiv-Dativ bisectoarei bisectoarelor
Vocativ bisectoareo bisectoarelor
  1. dreaptă care împarte un unghi în două părți egale.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.