biscotto

italiană

(italiano)

Etimologie

Din latină medie biscoctus.

Pronunție

  • AFI: /bi'skɔtto/


Substantiv

biscotto m., biscotti pl.

  1. biscuit; p. ext. prăjitură
    La mamma ha appena sfornato i biscotti.
  2. galetă

Cuvinte derivate

  • biscottare
  • biscottato
  • biscottello
  • biscotteria
  • biscottiera
  • biscottificio
  • biscottino

Referințe

Etimologie

Derivat regresiv din biscottare.

Verb

  1. forma de persoana a I-a singular la prezent indicativ pentru biscottare.
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.