bavețică

română

Etimologie

Din bavetă + sufixul -ică.

Pronunție

  • AFI: /ba.ve'ʦi.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bavețică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bavețică bavețele
Articulat bavețica bavețelele
Genitiv-Dativ bavețelei bavețelelor
Vocativ bavețică bavețelelor
  1. diminutiv al lui bavetă; bărbiță.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.