bascula
română
Etimologie
Din franceză basculer.
Pronunție
- AFI: /bas.ku'la/
Verb
| Conjugarea verbului bascula | |
| Infinitiv | a bascula |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
basculez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să basculeze |
| Participiu | basculat |
| Conjugare | I |
- (v.intranz.) (despre un corp) a se roti parțial în jurul unei axe orizontale care nu trece prin centrul de greutate; a se balansa.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.