bărbuță

română

Etimologie

Din barbă + sufixul -uță.

Pronunție

  • AFI: /bər'bu.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
bărbuță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ bărbuță bărbuțe
Articulat bărbuța bărbuțele
Genitiv-Dativ bărbuței bărbuțelor
Vocativ bărbuță bărbuțelor
  1. diminutiv al lui barbă; bărbiță.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.