bâiguitor

română

Etimologie

Din a (se) bâigui + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /bɨj.gu.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
bâiguitor
Singular Plural
Masculin bâiguitor bâiguitori
Feminin bâiguitoare bâiguitoare
Neutru bâiguitor bâiguitoare
  1. care bâiguie.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.