autoconducere

română

Etimologie

Din auto- + conducere.

Pronunție

  • AFI: /a.u.to.kon'du.ʧe.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
autoconducere
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ autoconducere autoconduceri
Articulat autoconducerea autoconducerile
Genitiv-Dativ autoconducerii autoconducerilor
Vocativ autoconducere autoconducerilor
  1. conducere a activității sociale, economice etc. de către colectivitatea respectivă însăși sau de către reprezentanții ei.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.