auriculă
română
Etimologie
Din franceză auricule < latină auricula.
Pronunție
- AFI: /a.uˈri.ku.lə/
Substantiv
| Declinarea substantivului auriculă | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | auriculă | auricule |
| Articulat | auricula | auriculele |
| Genitiv-Dativ | auriculei | auriculelor |
| Vocativ | auriculă | auriculelor |
- (anat.) pavilionul urechii.
Traduceri
Traduceri
Anagrame
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.