antract
română
Etimologie
Din franceză entracte.
Pronunție
- AFI: /an'trakt/
Substantiv
| Declinarea substantivului antract | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | antract | antracte |
| Articulat | antractul | antractele |
| Genitiv-Dativ | antractului | antractelor |
| Vocativ | antractule | antractelor |
- pauză între două acte sau între două părți ale unei reprezentații.
- piesă instrumentală care se execută în această pauză.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.