analfabet
română
Etimologie
Din franceză analphabète.
Pronunție
- AFI: /a.nal.fa'bet/
Substantiv
| Declinarea substantivului analfabet | ||
| m. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | analfabet | analfabeți |
| Articulat | analfabetul | analfabeții |
| Genitiv-Dativ | analfabetului | analfabeților |
| Vocativ | analfabetule | analfabeților |
- persoană care nu știe să scrie și să citească; neștiutor de carte.
- (și adj.) (fig.) ignorant; incult.
Cuvinte derivate
Traduceri
Traduceri
Adjectiv
| Declinarea adjectivului analfabet | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | analfabet | analfabeți |
| Feminin | analfabetă | analfabete |
| Neutru | analfabet | analfabete |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.