ambianță

română

Etimologie

Din franceză ambiance.

Pronunție

  • AFI: /am.bi'an.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
ambianță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ambianță ambianțe
Articulat ambianța ambianțele
Genitiv-Dativ ambianței ambianțelor
Vocativ ambianță ambianțelor
  1. mediu material, social sau moral în care trăiește cineva sau în care se află ceva; climat.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.