amène
| Vezi și : amene, amené, ʻamene |
franceză
(français)
Variante
- (ieșit din uz) amœne
Etimologie
Din latină amoenus („încântător, plăcut”).
Pronunție
- AFI: /a.mɛn/
Adjectiv
| Declinarea adjectivului amène | ||
| Singular | Plural | |
| Masculin | amène | amènes |
| Feminin | amène | amènes |
Sinonime
Cuvinte derivate
- améniser
Cuvinte apropiate
- aménité
Etimologie
Din amener.
Verb
- forma de persoana a I-a singular la indicativ prezent pentru amener.
- forma de persoana a III-a singular la indicativ prezent pentru amener.
- forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru amener.
- forma de persoana a I-a singular la subjonctiv prezent pentru amener.
- forma de persoana a II-a singular la imperativ prezent pentru amener.
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.