adeverință
română
Etimologie
Din a (se) adeveri + sufixul -ință.
Pronunție
- AFI: /a.de.ve'rin.ʦə/
Substantiv
| Declinarea substantivului adeverință | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | adeverință | adeverințe |
| Articulat | adeverința | adeverințele |
| Genitiv-Dativ | adeverinței | adeverințelor |
| Vocativ | adeverințo | adeverințelor |
- dovadă scrisă de recunoaștere a unui fapt, a unui drept.
Sinonime
Cuvinte apropiate
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.