aberrazione
italiană
(italiano)
Etimologie
Din latină aberrātiōnem < aberrātiō („alinare, ușurare; abatere, deviație”).
Pronunție
- AFI: /aberratˈʦjone/
Substantiv
aberrazione m., aberrazioni pl.
- (astron., fiz., biol.) aberație
Sinonime
- abiezione, anomalia, deformazione, degenerazione, devianza, deviazione, (med.) disfunzione, distorsione, errore, irregolarità, perversione, pervertimento, sviamento, traviamento, turpitudine
Antonime
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
- aberrazione sferica
Cuvinte apropiate
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.