Schaf

germană

(Deutsch)

Etimologie

Din germana veche de sus scāf < proto-germanică *skēpą.

Înrudit cu limba saxonă veche scāp, neerlandeză schaap, afrikaans skaap, engleză sheep și friziană (de vest) skiep.

Pronunție

  • AFI: /ʃaːf/
  •  audiofișier


Substantiv


Declinarea substantivului
das Schaf
n. Singular Plural
Nominativ das Schaf die Schafe
Acuzativ das Schaf die Schafe
Dativ dem Schaf(e) den Schafen
Genitiv des Schaf(e)s der Schafe
  1. (zool.) oaie
    Der Hirte hütet seine Schafe.
  2. (fam.) om mărginit, oaie, prostănac
    Du Schaf glaubst aber auch alles!

Sinonime

  • 1: (zool., în Austria și unele regiuni din Germania) Schöps, (în limbajul copiilor) Bähschaf, Wolltier, Wolllieferant
  • 2: (fam.) Schafskopf, Trottel, Dummkopf, Dummerjan, Einfaltspinsel

Cuvinte derivate

Cuvinte apropiate

  • Lamm
  • Schäfchen, Schäflein

Paronime

  • Schaff, scharf, Schlaf

Expresii

  • schwarzes Schaf
  • die Schafe von den Böcken scheiden, die Schafe von den Böcken trennen

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.