Pharisee
engleză
(English)
Etimologie
Din latină Pharisaeus, care provine din greacă antică Φαρισαῖος (Pharisaîos) < transliterație a lui aramaică פרישיא (pərîšayyâ’), forma de plural emfatică pentru פריש (pərîš, „separatist”, literalmente „separat”).
Înrudit cu ebraică פרוש (parush).
Pronunție
- AFI: /ˈfærəˌsi/
Substantiv
Pharisee, pl. Pharisees
Cuvinte derivate
- pharisaic
- pharisaical
- pharisaism, Pharisaism
Vezi și
- Essene
- Sadducee
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.