Dutch

Vezi și : dutch

engleză

(English)

Etimologie

Din engleza medie Duch („german, neamț”), din neerlandeza medie dūtsch, duutsc (astăzi Duits, „german, neamț”), variantă nordică a lui dietsc (confer Diets) < proto-germanică *þiudiskaz (confer germană Deutsch); engleza veche þēodisc („poporului”) < proto-germanică *þeudō („popor”).

Pronunție

  • AFI: /dʌtʃ/


Adjectiv

Dutch (necomparabil)

  1. (ieșit din uz) german, nemțesc
  2. (înv.) referitor la neerlandezi, germani și goți; germanic, teuton, teutonic
  3. neerlandez, olandez
  4. (ieșit din uz, numai în expresii fixe, astăzi peior.) inferior, surogat
  5. (în unele expresii) folosit în comun, partajat, împărțit

Sinonime

Cuvinte derivate

  • Dutchie, Dutchy
  • Dutchland

Cuvinte compuse

Expresii

  • go Dutch
  • in Dutch

Vezi și

  • Deutsch
  • Teuton


Nume propriu

Dutch

  1. (lingv.) (limba) neerlandeză, olandeză
  2. (ieșit din uz, lingv., ist.) (limba) germană
  3. (colectiv) poporul neerlandez, olandez; neerlandezi, olandezi
    The Dutch will vote on the matter next month.

Sinonime

  • 1: (lingv.) (abr.) Du.
  • 2: (lingv.) German

Vezi și

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.