крокодил
rusă
(русский)
Etimologie
Din latină crocodilus < greacă antică κροκόδειλος (krokódeilos).
Pronunție
- AFI: //krəkɐ'dʲiɫ/
Substantiv
крокодил (krokodíl)
- crocodil
- (p. ext.) clamă-crocodil
- (mil.) fel de radiolocator
- (argou) un drog
| m. | Singular | Plural |
|---|---|---|
| Nominativ | крокодил | крокодилы |
| Genitiv | крокодила | крокодилов |
| Dativ | крокодилу | крокодилам |
| Acuzativ | крокодила, крокодил | крокодилов, крокодилы |
| Instrumental | крокодилом | крокодилами |
| Prepozițional | крокодиле | крокодилах |
Cuvinte derivate
- крокодиловый
- крокодилий
Referințe
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.