όροφος

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greaca antică ὄροφος.

Pronunție

  • AFI: /'ɔ.ɾɔ.fɔs/


Substantiv

όροφος (órofos) m., όροφοι (órifoi) pl.

  1. etaj, nivel, cat

Sinonime

Cuvinte derivate

  • οροφή
  • οροφιαίος

Cuvinte apropiate

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.