πλατεία

greacă

(Ελληνικά)

Etimologie

Din greacă antică πλατεῖα (plateîa) < πλατύς (platús, „lat, larg”).

  • (piață) Împrumut semantic din franceză place, care provine din latină platea < greacă antică πλατεῖα (plateîa) < πλατύς (platús, „lat, larg”).
  • (stal) Împrumut semantic din italiană platea, care provine din latină platea < greacă antică πλατέα (platéa) < πλατύς (platús, „lat, larg”).

Pronunție

  • AFI: /plaˈti.a/


Substantiv

πλατεία (plateía)

Declinarea substantivului
πλατεία
f. Singular Plural
Nominativ πλατεία πλατείες
Genitiv πλατείας πλατειών
Acuzativ πλατεία πλατείες
Vocativ πλατεία πλατείες
  1. (urb.) piață
  2. (în teatru) stal

Cuvinte derivate

  • πλατεΐτσα
  • πλατειούλα

Cuvinte apropiate

  • πλατειάζω
  • πλατειασμός
  • πλάτεμα
  • πλατύς

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.