șuviță

română

Etimologie

Din bulgară шeвиц (ševica).

Pronunție

  • AFI: /ʃuˈvi.ʦə/


Substantiv


Declinarea substantivului
șuviță
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șuviță șuvițe
Articulat șuvița șuvițele
Genitiv-Dativ șuviței șuvițelor
Vocativ șuviță șuvițelor
  1. smoc de fire de păr, de lână etc.
  2. fâșie lungă și îngustă dintr-un material, dintr-un aliment, dintr-o suprafață.
  3. pârâiaș, fir de apă, de lichid.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.