ștaif

română

Etimologie

Din germană Steif[leder].

Pronunție

  • AFI: /ʃtajf/


Substantiv


Declinarea substantivului
ștaif
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ ștaif ștaifuri
Articulat ștaiful ștaifurile
Genitiv-Dativ ștaifului ștaifurilor
Vocativ ' '
  1. bucățică de piele cu care se întărește călcâiul la încălțăminte, pentru a nu se deforma.
  2. pânză specială pusă în interiorul gulerelor pentru a le menține forma.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.