șpraițuire

română

Etimologie

Din șpraițui.

Pronunție

  • AFI: /ʃpraj.ʦu'i.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
șpraițuire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șpraițuire șpraițuiri
Articulat șpraițuirea șpraițuirile
Genitiv-Dativ șpraițuirii șpraițuirilor
Vocativ ' '
  1. acțiunea de a șpraițui și rezultatul ei.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.