șperț

română

Etimologie

Din germană Sperrzeug.

Pronunție

  • AFI: /ʃperʦ/


Substantiv


Declinarea substantivului
șperț
n. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ șperț șperțuri
Articulat șperțul șperțurile
Genitiv-Dativ șperțului șperțurilor
Vocativ ' '
  1. sumă în bani sau alte valori materiale date cuiva sau primite de cineva în schimbul unui serviciu. (ilegal); mită.


Traduceri

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.