şehir

turcă

(Türkçe)

Etimologie

Din turca otomană < persană شهر (šahr).

Pronunție

  • AFI: /ʃe.hiɾ/


Substantiv

şehir, pl. şehirler

  1. oraș, urbe, polite

Sinonime

Cuvinte compuse

  • şehir merkezi
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.