învingătoare
română
Etimologie
Din învingător.
Pronunție
- AFI: /ɨn.vin.gə'to̯a.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului învingătoare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învingătoare | învingătoare |
| Articulat | învingătoarea | învingătoarele |
| Genitiv-Dativ | învingătoarei | învingătoarelor |
| Vocativ | învingătoareo | învingătoarelor |
- persoană care a învins; biruitoare, câștigătoare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.