învinețire
română
Etimologie
Din a (se) învineți.
Pronunție
- AFI: /ɨn.vi.ne'ʦi.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului învinețire | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învinețire | învinețiri |
| Articulat | învinețirea | învinețirile |
| Genitiv-Dativ | învinețirii | învinețirilor |
| Vocativ | învinețire | învinețirilor |
- acțiunea de a (se) învineți și rezultatul ei.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.