învârtecuș
română
Variante
Etimologie
Din învârteci (învechit „a învârti”) + sufixul -uș.
Pronunție
- AFI: /ɨn.vɨr.teˈkuʃ/
Substantiv
| Declinarea substantivului învârtecuș | ||
| n. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | învârtecuș | învârtecușuri |
| Articulat | învârtecușul | învârtecușurile |
| Genitiv-Dativ | învârtecușului | învârtecușurilor |
| Vocativ | învârtecușule | învârtecușurilor |
- (rar) întortochetură.
Cuvinte derivate
Cuvinte compuse
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.