întremător

română

Etimologie

Din a (se) întrema + sufixul -ător.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tre.mə'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
întremător
Singular Plural
Masculin întremător întremători
Feminin întremătoare întremătoare
Neutru întremător întremătoare
  1. care întremează, care înzdrăvenește.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.