întrajutora
română
Etimologie
Din întrajutorare (derivat regresiv).
Pronunție
- AFI: /ɨn.tra.ʒu.to'ra/
Verb
| Conjugarea verbului întrajutora | |
| Infinitiv | a întrajutora |
| Indicativ prezent pers. 1 sg. |
întrajutorez |
| Conjunctiv prezent pers. 3 sg. |
să întrajutoreze |
| Participiu | întrajutorat |
| Conjugare | I |
- (v.refl. recipr.) a se ajuta unul pe altul.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.