întemnița

română

Etimologie

Din în- + temniță.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.tem.ni'ʦa/


Verb


Conjugarea verbului
întemnița
Infinitiv a întemnița
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 întemnițez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să întemnițeze
Participiu întemnițat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a vârî în temniță.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.