însemnărică

română

Etimologie

Din însemnare + sufixul -ică.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.sem.nə'ri.kə/


Substantiv


Declinarea substantivului
însemnărică
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ însemnărică însemnărele
Articulat însemnărica însemnărelele
Genitiv-Dativ însemnărelei însemnărelelor
Vocativ însemnărică însemnărelelor
  1. (fam.) notiță, bilețel.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.