înnoitor

română

Etimologie

Din a înnoi + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.no.i'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
înnoitor
Singular Plural
Masculin înnoitor înnoitori
Feminin înnoitoare înnoitoare
Neutru înnoitor înnoitoare
  1. care înnoiește, inovează, regenerează; novator.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.