înmânare
română
Etimologie
Din a înmâna.
Pronunție
- AFI: /ɨn.mɨ'na.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înmânare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înmânare | înmânări |
| Articulat | înmânarea | înmânările |
| Genitiv-Dativ | înmânării | înmânărilor |
| Vocativ | înmânare | înmânărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.