înjumătățire

română

Etimologie

Din a înjumătăți.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.ʒu.mə.tə'ʦi.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înjumătățire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înjumătățire înjumătățiri
Articulat înjumătățirea înjumătățirile
Genitiv-Dativ înjumătățirii înjumătățirilor
Vocativ înjumătățire înjumătățirilor
  1. acțiunea de a înjumătăți.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.