înierba

română

Etimologie

Din în- + iarbă.

Pronunție

Pronunție lipsă. (Modifică pagina)

Verb


Conjugarea verbului
înierba
Infinitiv a înierba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 înierbez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să înierbeze
Participiu înierbat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a planta cu ierburi un teren sterp.
  2. (v.tranz.) (înv.) a pune într-un loc praf de pușcă, pentru a provoca o explozie.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.