îngreuiere
română
Etimologie
Din a îngreuia.
Pronunție
- AFI: /ɨn.gre.uˈje.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului îngreuiere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | îngreuiere | îngreuieri |
| Articulat | îngreuierea | îngreuierile |
| Genitiv-Dativ | îngreuierii | îngreuierilor |
| Vocativ | îngreuiere | îngreuierilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.