înflora

română

Etimologie

Din în- + flori (pluralul lui floare).

Pronunție

  • AFI: /ɨn.flo'ra/


Verb


Conjugarea verbului
înflora
Infinitiv a înflora
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 înflorez
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să înfloreze
Participiu înflorat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) a împodobi cu flori țesute, brodate, pictate, incrustate.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.