înfiere
română
Etimologie
Din a înfia.
Pronunție
- AFI: /ɨn.fiˈe.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înfiere | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înfiere | înfieri |
| Articulat | înfierea | înfierile |
| Genitiv-Dativ | înfierii | înfierilor |
| Vocativ | înfiere | înfierilor |
- acțiunea de a înfia și rezultatul ei; adoptare, adopție.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.