înfierare
română
Etimologie
Din a înfiera.
Pronunție
- AFI: /ɨn.fjeˈra.re/
Substantiv
| Declinarea substantivului înfierare | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | înfierare | înfierări |
| Articulat | înfierarea | înfierările |
| Genitiv-Dativ | înfierării | înfierărilor |
| Vocativ | înfierare | înfierărilor |
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.