îndrăzni

română

Etimologie

Din în- + drăzni (învechit „a îndrăzni” < slavă (veche)).

Pronunție

  • AFI: /ɨn.drəzˈni/


Verb


Conjugarea verbului
îndrăzni
Infinitiv a îndrăzni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 îndrăznesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să îndrăznească
Participiu îndrăznit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) a avea curaj; a nu se teme, a cuteza să...

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.