îndestul

română

Etimologie

Din în- + destul.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.des'tul/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îndestul
Singular Plural
Masculin îndestul îndestuli
Feminin îndestulă îndestule
Neutru îndestul îndestule
  1. (înv.) destul.
  2. (adverbial) cât trebuie, cât se cuvine; de ajuns.

Cuvinte derivate


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.