îndatoritor

română

Etimologie

Din a îndatori + sufixul -tor.

Pronunție

  • AFI: /ɨn.da.to.ri'tor/


Adjectiv


Declinarea adjectivului
îndatoritor
Singular Plural
Masculin îndatoritor îndatoritori
Feminin îndatoritoare îndatoritoare
Neutru îndatoritor îndatoritoare
  1. serviabil, binevoitor.
  2. (neobișnuit) obligatoriu.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.