încordătură
română
Etimologie
Pronunție
- AFI: /ɨn.kor.dəˈtu.rə/
Substantiv
| Declinarea substantivului încordătură | ||
| f. | Singular | Plural |
| Nominativ-Acuzativ | încordătură | încordături |
| Articulat | încordătura | încordăturile |
| Genitiv-Dativ | încordăturii | încordăturilor |
| Vocativ | încordătură | încordăturilor |
- (înv.) încordare.
Traduceri
Traduceri
Referințe
- DEX '98 via DEX online
Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.