înaltă fidelitate

română

Etimologie

Din înaltă + fidelitate.

Pronunție

  • AFI: /ɨ'nal.tə fi.de.li'ta.te/


Cuvânt compus

înaltă fidelitate

  1. (tehn.) calitate a unor aparate electroacustice de a reda cât mai fidel semnale sonore (înregistrate); hi-fi.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.