înăcrire

română

Etimologie

Din a (se) înăcri.

Pronunție

  • AFI: /ɨ.nə'kri.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
înăcrire
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ înăcrire înăcriri
Articulat înăcrirea înăcririle
Genitiv-Dativ înăcririi înăcririlor
Vocativ înăcrire înăcririlor
  1. acțiunea de a (se) înăcri și rezultatul ei.


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.