împrieteni

română

Variante

Etimologie

Din în- + prieten.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pri.e.teˈni/


Verb


Conjugarea verbului
(se) împrieteni
Infinitiv a (se) împrieteni
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 (mă) împrietenesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să (se) împrietenească
Participiu împrietenit
Conjugare IV
  1. (v.refl. tranz.) a deveni prieten cu cineva sau a face pe cineva prieten.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.