împilare

română

Etimologie

Din a împila.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pi'la.re/


Substantiv


Declinarea substantivului
împilare
f. Singular Plural
Nominativ-Acuzativ împilare împilări
Articulat împilarea împilările
Genitiv-Dativ împilării împilărilor
Vocativ împilare împilărilor
  1. acțiunea de a împila; asuprire, oprimare.


Traduceri

Anagrame

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.