împeți

română

Etimologie

Din (a merge, a se duce, a veni etc.) în pețit.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.pe'ʦi/


Verb


Conjugarea verbului
împeți
Infinitiv a împeți
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 împețesc
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să împețească
Participiu împețit
Conjugare IV
  1. (v.tranz.) (rar) a peți.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.