îmbumba

română

Variante

Etimologie

Din în- + bumb.

Pronunție

  • AFI: /ɨm.bum'ba/


Verb


Conjugarea verbului
îmbumba
Infinitiv a îmbumba
Indicativ prezent
pers. 1 sg.		 îmbumb
Conjunctiv prezent
pers. 3 sg.		 să îmbumbe
Participiu îmbumbat
Conjugare I
  1. (v.tranz.) (reg.) a încheia un nasture, petrecându-l prin cheotoare; a încheia în nasturi un obiect de îmbrăcăminte.

Cuvinte derivate


Traduceri

Referințe

Acest articol este emis de la Wiktionary. Textul este licențiat sub Creative Commons - Attribution - Sharealike. Se pot aplica termeni suplimentari pentru fișierele media.